Inginer și inventator, Aurel Vlaicu (1882 – 1913) a fost un pionier al aviaței române și mondiale.

Totul a început în 1908 cu construirea unui planor cu care reușit să facă mai multe zboruri. În toamna anului următor a început la București, la Arsenalul Armatei, construcția primului său avion, numit Vlaicu I. După un an avionul zboară fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviației mondiale). În 1911 construiește un al doilea avion, numit Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii importante.

Din păcate, la 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu cel de-al doilea avionul al său, se prăbușește în apropiere de orașul Câmpina (județul Prahova) și moare. Se pare că incidentul a avut drept cauză un atac de cord.

A fost ales post-mortem membru al Academiei Române.