Take Ionescu a fost unul dintre cei mai importanți oameni politici ai României.

Nicolae Titulescu a fost în mai multe rânduri ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar.

Ion I. C. Brătianu a deținut funcția de președinte al Partidului Național Liberal.

Scrierile lui de poezie, proză, dramaturgie sau publicistică, îl arată a fi un romantic care a susținut, fără prejudecăți, orientarea culturală a poporului român spre universul spiritual european.

România a fost permanent parte din viața Europei, activând pe plan cultural, tehnologic, militar, economic, la dezvoltarea acesteia.

Gheorghe Lazăr a rămas în conștiința națională drept unul dintre eminenții reprezentanți ai iluminismului românesc.

Medicul Dumitru Dobrescu a fost descoperitorul a 20 de medicamente originale și deținătorul a 12 patente de invenții.

Abia în 1967 a căpătat numele de Academia de Științe Economice, denumire păstrată până astăzi.

Biografie medicului Vasile Cândea este copleșitoare, demnă de un om care a avut o viață dedicată în întregime științei, pacienților și societății românești.

În domeniul informaticii teoretice, contribuțiile lui Solomon Marcus sunt fundamentale.

Unul dintre domeniile în care și-a adus o contribuție remarcabilă inginerul și profesorul Remus Răduleț a fost cel al terminologiei electrotehnice.

Inginerul și profesorul universitar Radu Voinea a obținut titulul de om de știință emerit în 1974.

Alexandru Graur a susținut ani în șir emisiunea radiofonică „Limba noastră”.

Inginerul Constantin Budeanu a definit primul noţiuni în domeniul electrotehnicii, cum ar fi cea de putere deformantă.

Inginerul și profesorul Gheorghe Buzdugan a fost președintele de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România.

Universitatea POLITEHNICA din București este cea mai veche și prestigioasă școală de ingineri din România.

Considerat poate cel mai mare savant al clinicii medicale românești, Daniel Danielopolu a fost cu adevărat o personalitate complexă.

O întreagă pleiadă de mari personalități ale medicinei românești au marcat prin prezența lor la catedră istoria Universității de Medicină și Farmacie din București.

Printre numeroasele sale acțiuni de modernizare a României s-a aflat și organizarea unui învățământ tehnic modern demn de o țară europeană.

Facultatea de Medicină și Farmacie din Bucureşti a avut profesori renumiţi. Printre ei, un loc cu totul deosebit îl ocupa profesorul Francisc Rainer care a înfiinţat Institutul de Anatomie şi Embriologie.

Chimistul Ștefan Minovici este considerat ca fiind unul dintre pionierii cercetării în domeniul chimiei din România.

Inginerul Elie Carafoli a fost specializat în construcția de avioane.

Medic endocrinolog și neuropsihiatru român, Constantin I. Parhon a fost director al Institutului de Endocrinologie și al Institutului de Geriatrie din București.

Medicul Thoma Ionescu a avut o prodigioasă activitate academică, fiind întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică.

Șerban C. Solacolu a elaborat studii teoretice în domeniul fizico-chimiei silicaților cu aplicații în producția materialelor refractare și a cimenturilor speciale.

Eruditului medic Ion Cantacuzino i se datorează producția vaccinurilor anti-streptococic, antidizenteric, antitifoidic și antiholeric.

Medic de naționalitate franceză, născut însă în Italia, Carol Davila a avut o contribuție majoră la organizarea învățământului medical din România.

Gogu Constantinescu este autorul a peste 400 de brevete de invenție.

În 1911 construiește un al doilea avion, numit Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii importante.

Henri Coandă este inventatorul primul avion cu reacție din lume.

În timpul studiilor de la Viena și Paris brevetează primul toc rezervor din lume cu titlul "Condeiul portăreț fără sfârșit", alimentându-se însuși cu cerneală.

Traian Vuia a realizat unul din primele zboruri autopropulsate (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.

Victor Babeș este fondatorul școlii românești de microbiologie.

Nicolae Paulescu este considerat, de fapt, descoperitorul hormonului pancreatic antidiabetic, insulina.

După experimente ample, Hermann Oberth a inventat conceptul de ardere în etape a combustibilului.

Nicolae Vasilescu Karpen a dus o muncă de pionierat în domeniile elasticitate, termodinamică, electrochimie și inginerie civilă.

George Emil Palade a primit în 1974 Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină.

Anghel Saligny a fost unul dintre întemeietorii ingineriei românești.

În timpul Primului Război Mondial, Ana Aslan participase activ la îngrijirea soldaților în spitalele militare din spatele frontului de la Iași.