Meritele profesionale ale medicului Vasile Cândea, remarcabila sa activitate editorială, un impresionant număr de peste 750 de lucrări, articole sau disertații științifice pe care le-a semnat, brevetele sale de invenție, împreună cu activitatea academică și implicarea activă în societatea românească post-decembristă i-au adus îndreptățite distincții naționale și internaționale.
Premiul „Dr. Gh. Marinescu” al Academiei Române, Titlul de „Omul anului 2000 al American Biographical Inst., Premiul „Nicolae Teodorescu” al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, titlurile de Doctor Honoris Causa al Universităților de Medicină și Farmacie din Timişoara, Chişinău, Constanţa, Oradea, Universităţii Bioterra, al Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, al Universităţii Valahia din Târgovişte și a altor instituții universitare, Ordinul „Meritul Militar” și, nu în ultimul rând, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler sunt doar câteva dintre acestea. La ele se adaugă apartenența ca membru fondator sau titular al unor societăți științifice și academice de anvergură precum Academia Oamenilor de Ştiinţa din România, Academia de Ştiinţe Medicale, Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară, Academia Naţională de Ştiinţe Ecologice a Republicii Moldova, Academia de Ştiinţe Naturale din Rusia, Societatea Europeană de Chirurgie Cardiovasculară sau Societatea Internaţională de Chirurgie Cardiovasculară din New York.
Pentru omul de știință Vasile Cândea cercetarea medicală a fost primordială. Pentru medicina românească și internațională activitatea sa este una de pionierat. Multe dintre cercetările sale clinice și experimentale au intrat în cuprinsul cursurilor după care învață astăzi viitorii medici. Studiile sale, prioritare în România, legate de șocul traumatic și contribuția sistemului limfatic în șoc, explorarea limfografică a limfaticelor cervicale sau tezele sale originale privind afecțiunile microcardului, plămânului, ficatului, pancreasului și sistemului imunitar, în timpul și după circulația extracorporală, au devenit temeiuri pentru cercetări extinse și la nivel internațional. Pentru studiul său experimental legat de participarea sistemului limfatic în șoc a primit în anul 1975 titlul științific de doctor în științe medicale. Stagiile internaționale de specializare la care a participat începând cu sfârșitul anilor '70 până în anii 2000, în Franța, Austria, Israel, SUA, Danemarca și Belgia certifică valoarea sa de eminent cercetător și confirmă aprecierea sa la nivel mondial. Când vorbim despre medicul Vasile Cândea și despre activitatea sa de pionierat în medicină trebuie să amintim de faptul că este cel care a executat primele limfografii cervicale din România, iar în colaborare cu Prof. Noirhomme de la Spitalul St. Luc din Bruxelles a realizat implantarea primei inimi artificiale autonome de tip NOVACOR din sud-estul Europei.
„Medicul nu e nimic altceva decât o mângâiere sufletească” scria Petroniu în celebrul său Satyricon. O afirmație care se potrivește medicului Vasile Cândea. Foștii pacienți nu încetează să treacă pragul biroului său de la Academia Oamenilor de Știință din România, pe care a refondat-o după 1989, știind că îi întâmpină întotdeauna zâmbetul cald al unui om care își dezvăluie frumusețea interioară fără reținerile impuse, de obicei, de o atât de impresionantă traiectorie profesională, socială, academică și militară.
Premiul „Dr. Gh. Marinescu” al Academiei Române, Titlul de „Omul anului 2000 al American Biographical Inst., Premiul „Nicolae Teodorescu” al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, titlurile de Doctor Honoris Causa al Universităților de Medicină și Farmacie din Timişoara, Chişinău, Constanţa, Oradea, Universităţii Bioterra, al Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, al Universităţii Valahia din Târgovişte și a altor instituții universitare, Ordinul „Meritul Militar” și, nu în ultimul rând, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler sunt doar câteva dintre acestea. La ele se adaugă apartenența ca membru fondator sau titular al unor societăți științifice și academice de anvergură precum Academia Oamenilor de Ştiinţa din România, Academia de Ştiinţe Medicale, Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară, Academia Naţională de Ştiinţe Ecologice a Republicii Moldova, Academia de Ştiinţe Naturale din Rusia, Societatea Europeană de Chirurgie Cardiovasculară sau Societatea Internaţională de Chirurgie Cardiovasculară din New York.
Pentru omul de știință Vasile Cândea cercetarea medicală a fost primordială. Pentru medicina românească și internațională activitatea sa este una de pionierat. Multe dintre cercetările sale clinice și experimentale au intrat în cuprinsul cursurilor după care învață astăzi viitorii medici. Studiile sale, prioritare în România, legate de șocul traumatic și contribuția sistemului limfatic în șoc, explorarea limfografică a limfaticelor cervicale sau tezele sale originale privind afecțiunile microcardului, plămânului, ficatului, pancreasului și sistemului imunitar, în timpul și după circulația extracorporală, au devenit temeiuri pentru cercetări extinse și la nivel internațional. Pentru studiul său experimental legat de participarea sistemului limfatic în șoc a primit în anul 1975 titlul științific de doctor în științe medicale. Stagiile internaționale de specializare la care a participat începând cu sfârșitul anilor '70 până în anii 2000, în Franța, Austria, Israel, SUA, Danemarca și Belgia certifică valoarea sa de eminent cercetător și confirmă aprecierea sa la nivel mondial. Când vorbim despre medicul Vasile Cândea și despre activitatea sa de pionierat în medicină trebuie să amintim de faptul că este cel care a executat primele limfografii cervicale din România, iar în colaborare cu Prof. Noirhomme de la Spitalul St. Luc din Bruxelles a realizat implantarea primei inimi artificiale autonome de tip NOVACOR din sud-estul Europei.
„Medicul nu e nimic altceva decât o mângâiere sufletească” scria Petroniu în celebrul său Satyricon. O afirmație care se potrivește medicului Vasile Cândea. Foștii pacienți nu încetează să treacă pragul biroului său de la Academia Oamenilor de Știință din România, pe care a refondat-o după 1989, știind că îi întâmpină întotdeauna zâmbetul cald al unui om care își dezvăluie frumusețea interioară fără reținerile impuse, de obicei, de o atât de impresionantă traiectorie profesională, socială, academică și militară.