Bacteriolog și anatomo-patolog român, Victor Babeș (1854 – 1926) este, alături de Victor André Cornil, autorul primului tratat de bacteriologie din lume prin care a pus bazele moderne ale acestei științe, tratat pentru care a primit Premiul Montyon din partea Academiei Franceze. De asemenea, este fondatorul școlii românești de microbiologie.
Cu un doctorat în trei specialități pe care nu le-a practicat niciodată: obstetrica, chirurgia și oftalmologia, Babeș avea să devină descoperitorul a 50 de microorganisme care îi poartă numele, fiind de-a lungul carierei premiat de trei ori de Academia Franceză. Să ne întoarcem însă la anul 1887, anul în care Victor Babeș a primit din partea lui Dimitrie A. Sturdza propunerea de a deveni profesor de anatomie patologică la Facultatea de Medicină din București. Victor Babeş a fost și rămâne, fără îndoială, în conştiinţa publică românească, un savant dedicat până la sacrificiu misiunii sale de cercetător, dascăl și, în fond, un binefăcător pentru care nu a contat că venind la București a ratat probabil şansa de a deveni unul dintre primii laureaţi ai Premiului Nobel pentru medicină.
A fost membru titular al Academiei Române.
Cu un doctorat în trei specialități pe care nu le-a practicat niciodată: obstetrica, chirurgia și oftalmologia, Babeș avea să devină descoperitorul a 50 de microorganisme care îi poartă numele, fiind de-a lungul carierei premiat de trei ori de Academia Franceză. Să ne întoarcem însă la anul 1887, anul în care Victor Babeș a primit din partea lui Dimitrie A. Sturdza propunerea de a deveni profesor de anatomie patologică la Facultatea de Medicină din București. Victor Babeş a fost și rămâne, fără îndoială, în conştiinţa publică românească, un savant dedicat până la sacrificiu misiunii sale de cercetător, dascăl și, în fond, un binefăcător pentru care nu a contat că venind la București a ratat probabil şansa de a deveni unul dintre primii laureaţi ai Premiului Nobel pentru medicină.
A fost membru titular al Academiei Române.