Mihaela Constantinescu
Este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde a primit titlul de doctor în anul 2013, cu o teză de etică aplicată privind responsabilitatea morală în organizații. Este cercetător afiliat Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și director executiv al acestuia. Interesele sale de cercetare includ etica virtuții, etica afacerilor și etica inteligenței artificiale, precum și raportul dintre statut moral și responsabilitate morală individuală și colectivă. În perioada 2021-2022 coordonează proiectul de cercetare CoMoRe – „Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O re-evaluare a cadrului Aristotelic” finanțat de UEFISCDI.
Anterior activității academice a acumulat o experiență de peste 15 ani de consultanță în comunicare în sectorul public, privat și neguvernamental. Centrul de Cercetare în Etică Aplicată a obținut o finanțare de 1,5 milioane de euro de la European Research Council / ERC HORIZON pentru cercetarea utilizării avatarurilor care integrează sisteme de inteligență artificială asupra comportamentului și practicilor morale, avataResponsibility. Finanțarea este oferită pentru 60 de luni, în perioada ianuarie 2024 – decembrie 2028. Proiectul avataResponsibility continuă și extinde agenda de cercetare a proiectului Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O reevaluare a cadrului aristotelic (CoMoRe), derulat în perioada 2020-2022 și finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării în cadrul competiției de proiecte pentru stimularea tinerelor echipe independente.
Este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde a primit titlul de doctor în anul 2013, cu o teză de etică aplicată privind responsabilitatea morală în organizații. Este cercetător afiliat Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și director executiv al acestuia. Interesele sale de cercetare includ etica virtuții, etica afacerilor și etica inteligenței artificiale, precum și raportul dintre statut moral și responsabilitate morală individuală și colectivă. În perioada 2021-2022 coordonează proiectul de cercetare CoMoRe – „Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O re-evaluare a cadrului Aristotelic” finanțat de UEFISCDI.
Anterior activității academice a acumulat o experiență de peste 15 ani de consultanță în comunicare în sectorul public, privat și neguvernamental. Centrul de Cercetare în Etică Aplicată a obținut o finanțare de 1,5 milioane de euro de la European Research Council / ERC HORIZON pentru cercetarea utilizării avatarurilor care integrează sisteme de inteligență artificială asupra comportamentului și practicilor morale, avataResponsibility. Finanțarea este oferită pentru 60 de luni, în perioada ianuarie 2024 – decembrie 2028. Proiectul avataResponsibility continuă și extinde agenda de cercetare a proiectului Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O reevaluare a cadrului aristotelic (CoMoRe), derulat în perioada 2020-2022 și finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării în cadrul competiției de proiecte pentru stimularea tinerelor echipe independente.
„Cele mai promițătoare avataruri sunt cele digitale, augmentate și robotice, cu potențiale utilizări în realitatea fizică, virtuală și augmentată. Toate aceste medii vor deveni convergente odată cu expansiunea metaversurilor, a lumilor virtuale imersive bazate pe simulare și/sau augmentare a experienței și a infrastructurii Internet of Things (IoT). Tot mai mulți experți estimează că separarea tradițională dintre spațiul fizic, virtual și augmentat se va estompa progresiv. Utilizarea avatarurilor digitale, augmentate și robotice va deveni tot mai comună în activitatea cotidiană, fie că avem în vedere profesii și socializare, sau educație și medicină. AvataResponsibility evaluează în ce măsură utilizarea avatarurilor va amplifica sau diminua responsabilitatea morală individuală și colectivă, cu implicații la nivelul politicilor publice. Cercetarea exploratorie urmărește întrebări precum: «Suntem mai mult sau mai puțin responsabili moral atunci când acționăm prin intermediul avatarurilor?» sau «Ce criterii etice putem aplica pentru evaluarea efectelor produse de avataruri dotate cu inteligență artificială?”, se arată în descrierea proiectului.