„M-am născut şi am crescut în Făgăraş. Tatăl meu este preotul Dincă de la Biserica Brâncoveanu, mama a fost educatoare 35 de ani de ani la grădiniţa nr.7, lângă „Spicu’“. Acolo am făcut şi eu grădiniţa, şcoala primară am făcut-o la Generală nr.1, cu învăţătoarea Constantin, care era foarte bună şi tânără pe atunci. Gimnaziul tot acolo l-am făcut. Probabil cel mai influent profesor a fost doamna Aprodu, care este în Canada acum. La liceu am făcut secţia matematică-fizică, la „Radu Negru”. Diriginte mi-a fost domnul profesor Lazea, care a făcut matematică şi cu mama, când era la Rupea. Era considerat foarte bun, dar şi foarte aspru, exigent. Am reuşit cumva să fac bine şi la mate. Profesor de chimie mi-a fost domnul profesor Pandrea, care încă mai predă la liceu şi a fost şi director al liceului. A fost foarte influentă perioada asta pentru mine, în mod evident m-a ajutat să ajung la Princeton şi de acolo, mai departe.”
A participat la olimpiadele de chimie si, în 1998, a reprezentat Romania la un astfel de concurs în Yakutsk, Rusia, unde a câstigat medalia de aur.
Apoi, în primavara lui 2001, a mai studiat un semestru la Universitatea Queensland din Brisbane, Australia. Și-a dat docto
Mircea Dincă este profesor de chimie și W. M. Keck Professor of Energy, director al laboratorului “Dincă Research Lab” din cadrul Departamentului de Chimie al Universității americane MIT (Massachusetts Institute of Technology), cea mai prestigioasă universitate de ştiinţă şi tehnologie din lume.
Mircea Dincă a descoperit modalități de a face anumite materiale poroase, cunoscute sub denumirea de cadre metal-organice, sau MOF, foarte conductive, deblocând o multitudine de noi aplicații în sustenabilitate, de la detectarea gazelor și vaporilor până la conversia și stocarea energiei. MOF-urile sunt bureți la scară nanometrică. Majoritatea MOF-urilor sunt izolatoare deoarece, spre deosebire de metalele convenționale, cum ar fi cuprul, le lipsesc sarcinile care pot transporta curent electric, iar atomii lor de metal sunt prea puțin aranjați pentru ca încărcăturile să se miște liber. Dincă a revoluționat acest domeniu prin construirea de MOF-uri din molecule organice specifice care pot forma sarcini și pot conduce electricitatea, legând astfel atomii de metal împreună pentru a crea un solid care este atât poros, cât și conducător.
Italienii de la Lamborghini colaborează cu Mircea Dincă pentru a dezvolta cele mai bune materiale cu care poate fi construită o super mașină. La exterior, mașina constructorului italian pare desprinsă dintr-un film SF – caroserie neagră, joasă, „mulată“ perfect pe șosea și cu un parbriz de mari dimensiuni. Dar adevăratele inovații nu sunt vizibile din exterior – mașina are o caroserie transformată în mediu de stocare pentru energia necesară deplasării și capabilă să-si repare singură eventualele fisuri apărute.
A co-fondat Transaera, o companie start-up care construiește dispozitive de răcire cu aer bazate pe MOF, care consumă mai puțin de jumătate din energia aparatelor de aer condiționat convenționale.
„Facem materiale care să absoarbă umiditatea din aer, astfel încât să distribuim apa potabilă în zone unde aceasta va deveni un produs critic. Sunt zone enorme de pe glob, unde nevoia și lipsa de apa potabilă vor deveni critice. Aceleași materiale pot fi folosite în aparate de aer condiționat care nu necesită electricitate, ci doar o sursă de căldură pentru a produce, ironic, frig. Încercăm să facem un material cu care să acoperi o fereastră, care atunci când apeşi pe un întrerupător să facă întuneric, să se facă fereastra neagră, să nu mai intre soarele şi atunci asta ar ajuta să nu se mai încălzească acea cameră. Am făcut materiale care să înmagazineze hidrogenul, ca să facem maşini pe hidrogen. Toate proiectele sunt legate de energie, de mediul înconjurător, de reducerea consumului de energie, vorbim de chimia anorganică şi organică a materialelor. Am primit un premiu de la guvernul american, National Science Foundation îi zice, care este ceva relativ asemănător cu Ministerul Cercetării de la noi; e una din fundaţiile care oferă bani de cercetare fundamentală. Au un premiu care se numeşte Aaron Waremon Award. Acest premiu l-am obţinut eu, foarte greu. Îţi dau un milion de dolari ca bani de cercetare, pentru orice îţi doreşti. Pentru majoritatea fondurilor de cercetare trebuie să scrii anumite propuneri de cercetare. Ăsta e dat ca premiu şi poţi să faci ce vrei tu cu el, în domeniul cercetării.”
În anul 2021, Mircea Dincă a fost laureat al Premiului Național Blavatnik, în valoare de 250.000 de dolari. Premiile anuale Blavatnik, înfiintate de Fundația Familiei Blavatnik din 2007 și administrate de Academia de Științe din New York, glorificã tinerii cercetãtori de excepție, care conduc următoarea generație de inovații științifice.
Acum câțiva ani, Mircea Dincă spunea: “Cred că în ultimul deceniu mai ales, în România s-au pierdut anumite valori care țin de școală și de respect față de profesori, și asta pentru că s-a observat că puterea (și vorbesc aici de puterea politică), vine nu neaparat prin școală, dar mai ales prin bani. Prin urmare, societatea capitalistă românească pune mult mai mare preț pe ceea ce eu numesc afaceri de scurtă durată decât pe cercetare, de exemplu, care este motorul economiei americane și al oricărei economii puternice.În România, capitalismul s-a ivit peste noapte și mulți care nu apreciază sau care nu realizează importanța educatiei și a cercetării, relativ vorbind, au ajuns în poziții de conducere.”
A participat la olimpiadele de chimie si, în 1998, a reprezentat Romania la un astfel de concurs în Yakutsk, Rusia, unde a câstigat medalia de aur.
Apoi, în primavara lui 2001, a mai studiat un semestru la Universitatea Queensland din Brisbane, Australia. Și-a dat docto
Mircea Dincă este profesor de chimie și W. M. Keck Professor of Energy, director al laboratorului “Dincă Research Lab” din cadrul Departamentului de Chimie al Universității americane MIT (Massachusetts Institute of Technology), cea mai prestigioasă universitate de ştiinţă şi tehnologie din lume.
Mircea Dincă a descoperit modalități de a face anumite materiale poroase, cunoscute sub denumirea de cadre metal-organice, sau MOF, foarte conductive, deblocând o multitudine de noi aplicații în sustenabilitate, de la detectarea gazelor și vaporilor până la conversia și stocarea energiei. MOF-urile sunt bureți la scară nanometrică. Majoritatea MOF-urilor sunt izolatoare deoarece, spre deosebire de metalele convenționale, cum ar fi cuprul, le lipsesc sarcinile care pot transporta curent electric, iar atomii lor de metal sunt prea puțin aranjați pentru ca încărcăturile să se miște liber. Dincă a revoluționat acest domeniu prin construirea de MOF-uri din molecule organice specifice care pot forma sarcini și pot conduce electricitatea, legând astfel atomii de metal împreună pentru a crea un solid care este atât poros, cât și conducător.
Italienii de la Lamborghini colaborează cu Mircea Dincă pentru a dezvolta cele mai bune materiale cu care poate fi construită o super mașină. La exterior, mașina constructorului italian pare desprinsă dintr-un film SF – caroserie neagră, joasă, „mulată“ perfect pe șosea și cu un parbriz de mari dimensiuni. Dar adevăratele inovații nu sunt vizibile din exterior – mașina are o caroserie transformată în mediu de stocare pentru energia necesară deplasării și capabilă să-si repare singură eventualele fisuri apărute.
A co-fondat Transaera, o companie start-up care construiește dispozitive de răcire cu aer bazate pe MOF, care consumă mai puțin de jumătate din energia aparatelor de aer condiționat convenționale.
„Facem materiale care să absoarbă umiditatea din aer, astfel încât să distribuim apa potabilă în zone unde aceasta va deveni un produs critic. Sunt zone enorme de pe glob, unde nevoia și lipsa de apa potabilă vor deveni critice. Aceleași materiale pot fi folosite în aparate de aer condiționat care nu necesită electricitate, ci doar o sursă de căldură pentru a produce, ironic, frig. Încercăm să facem un material cu care să acoperi o fereastră, care atunci când apeşi pe un întrerupător să facă întuneric, să se facă fereastra neagră, să nu mai intre soarele şi atunci asta ar ajuta să nu se mai încălzească acea cameră. Am făcut materiale care să înmagazineze hidrogenul, ca să facem maşini pe hidrogen. Toate proiectele sunt legate de energie, de mediul înconjurător, de reducerea consumului de energie, vorbim de chimia anorganică şi organică a materialelor. Am primit un premiu de la guvernul american, National Science Foundation îi zice, care este ceva relativ asemănător cu Ministerul Cercetării de la noi; e una din fundaţiile care oferă bani de cercetare fundamentală. Au un premiu care se numeşte Aaron Waremon Award. Acest premiu l-am obţinut eu, foarte greu. Îţi dau un milion de dolari ca bani de cercetare, pentru orice îţi doreşti. Pentru majoritatea fondurilor de cercetare trebuie să scrii anumite propuneri de cercetare. Ăsta e dat ca premiu şi poţi să faci ce vrei tu cu el, în domeniul cercetării.”
În anul 2021, Mircea Dincă a fost laureat al Premiului Național Blavatnik, în valoare de 250.000 de dolari. Premiile anuale Blavatnik, înfiintate de Fundația Familiei Blavatnik din 2007 și administrate de Academia de Științe din New York, glorificã tinerii cercetãtori de excepție, care conduc următoarea generație de inovații științifice.
Acum câțiva ani, Mircea Dincă spunea: “Cred că în ultimul deceniu mai ales, în România s-au pierdut anumite valori care țin de școală și de respect față de profesori, și asta pentru că s-a observat că puterea (și vorbesc aici de puterea politică), vine nu neaparat prin școală, dar mai ales prin bani. Prin urmare, societatea capitalistă românească pune mult mai mare preț pe ceea ce eu numesc afaceri de scurtă durată decât pe cercetare, de exemplu, care este motorul economiei americane și al oricărei economii puternice.În România, capitalismul s-a ivit peste noapte și mulți care nu apreciază sau care nu realizează importanța educatiei și a cercetării, relativ vorbind, au ajuns în poziții de conducere.”