0%
Donatori
-
Asociația pentru Educație Teofor2,500 RON
-
Asociația pentru Educație Teofor2,500 RON
Fântâna care poartă numele Prințului Gheorghe (George) Grigorie Cantacuzino, amplasată în Parcul Carol, a fost realizată de arhitectul Alexandru Freiwald și sculptorul Karl Storck și inaugurată în anul 1870.
Intrată în istoria Bucureștilor datorită celor două adunări populare care au avut loc aici în zilele Revoluției pașoptise, Câmpia Filaretului avea să fie cunoscută sub numele de Câmpul Libertății. Mica vale aparținuse Episcopiei Mitropolitul Filaret al II-lea, unde acesta ridicase în 1792 o fântână cu chioșc din marmură, care aduna bucureștenii în jurul ei, în zilele de sărbătoare, și reprezenta una dintre cele mai bune surse de apă ale Capitalei. În 1863 avea, însă, să fie demolată, aflându-se într-o stare avansată de deteriorare.
Ca primar al Bucureștiului, Gheorghe (George) Grigorie Cantacuzino, a comandat ridicarea unei fântâni pe locul unde se aflase odinioară cea a Episcopului Filaret. Faimosul om politic, mare moșier și președinte al Partidului Conservator a renunțat la remunerarea funcției sale și cu banii ce i s-ar fi cuvenit a plătit realizarea fântânii.
Gândită în stil neoclasic, din marmură, ca un imens paralelipiped ridicat pe blocuri masive din piatră care imită stâncile, noua fântână seamănă într-o bună măsură cu un arc de triumf. Atât fațada, cât și cele două laturi ale monumentului sunt încadrate de basoreliefuri, fiind suținute pe stâlpi și piloni pe care sunt fixate plăci de ceramică ce reprezintă cavaleri medievali și diverse blazoane.
După 24 de ani de la inaugurare, Primăria Capitalei, ia inițiativa creării pe acest teren mlăștinos a unui parc cu destinație publică, astăzi el purtând numele de Parcul Carol I.
Intrată în istoria Bucureștilor datorită celor două adunări populare care au avut loc aici în zilele Revoluției pașoptise, Câmpia Filaretului avea să fie cunoscută sub numele de Câmpul Libertății. Mica vale aparținuse Episcopiei Mitropolitul Filaret al II-lea, unde acesta ridicase în 1792 o fântână cu chioșc din marmură, care aduna bucureștenii în jurul ei, în zilele de sărbătoare, și reprezenta una dintre cele mai bune surse de apă ale Capitalei. În 1863 avea, însă, să fie demolată, aflându-se într-o stare avansată de deteriorare.
Ca primar al Bucureștiului, Gheorghe (George) Grigorie Cantacuzino, a comandat ridicarea unei fântâni pe locul unde se aflase odinioară cea a Episcopului Filaret. Faimosul om politic, mare moșier și președinte al Partidului Conservator a renunțat la remunerarea funcției sale și cu banii ce i s-ar fi cuvenit a plătit realizarea fântânii.
Gândită în stil neoclasic, din marmură, ca un imens paralelipiped ridicat pe blocuri masive din piatră care imită stâncile, noua fântână seamănă într-o bună măsură cu un arc de triumf. Atât fațada, cât și cele două laturi ale monumentului sunt încadrate de basoreliefuri, fiind suținute pe stâlpi și piloni pe care sunt fixate plăci de ceramică ce reprezintă cavaleri medievali și diverse blazoane.
După 24 de ani de la inaugurare, Primăria Capitalei, ia inițiativa creării pe acest teren mlăștinos a unui parc cu destinație publică, astăzi el purtând numele de Parcul Carol I.
Fântâna care poartă numele Prințului Gheorghe (George) Grigorie Cantacuzino, amplasată în Parcul Carol, a fost realizată de arhitectul Alexandru Freiwald și sculptorul Karl Storck și inaugurată în anul 1870.
Intrată în istoria Bucureștilor datorită celor două adunări populare care au avut loc aici în zilele Revoluției pașoptise, Câmpia Filaretului avea să fie cunoscută sub numele de Câmpul Libertății. Mica vale aparținuse Episcopiei Mitropolitul Filaret al II-lea, unde acesta ridicase în 1792 o fântână cu chioșc din marmură, care aduna bucureștenii în jurul ei, în zilele de sărbătoare, și reprezenta una dintre cele mai bune surse de apă ale Capitalei. În 1863 avea, însă, să fie demolată, aflându-se într-o stare avansată de deteriorare.
Ca primar al Bucureștiului, Gheorghe (George) Grigorie Cantacuzino, a comandat ridicarea unei fântâni pe locul unde se aflase odinioară cea a Episcopului Filaret. Faimosul om politic, mare moșier și președinte al Partidului Conservator a renunțat la remunerarea funcției sale și cu banii ce i s-ar fi cuvenit a plătit realizarea fântânii.
Gândită în stil neoclasic, din marmură, ca un imens paralelipiped ridicat pe blocuri masive din piatră care imită stâncile, noua fântână seamănă într-o bună măsură cu un arc de triumf. Atât fațada, cât și cele două laturi ale monumentului sunt încadrate de basoreliefuri, fiind suținute pe stâlpi și piloni pe care sunt fixate plăci de ceramică ce reprezintă cavaleri medievali și diverse blazoane.
După 24 de ani de la inaugurare, Primăria Capitalei, ia inițiativa creării pe acest teren mlăștinos a unui parc cu destinație publică, astăzi el purtând numele de Parcul Carol I.
Intrată în istoria Bucureștilor datorită celor două adunări populare care au avut loc aici în zilele Revoluției pașoptise, Câmpia Filaretului avea să fie cunoscută sub numele de Câmpul Libertății. Mica vale aparținuse Episcopiei Mitropolitul Filaret al II-lea, unde acesta ridicase în 1792 o fântână cu chioșc din marmură, care aduna bucureștenii în jurul ei, în zilele de sărbătoare, și reprezenta una dintre cele mai bune surse de apă ale Capitalei. În 1863 avea, însă, să fie demolată, aflându-se într-o stare avansată de deteriorare.
Ca primar al Bucureștiului, Gheorghe (George) Grigorie Cantacuzino, a comandat ridicarea unei fântâni pe locul unde se aflase odinioară cea a Episcopului Filaret. Faimosul om politic, mare moșier și președinte al Partidului Conservator a renunțat la remunerarea funcției sale și cu banii ce i s-ar fi cuvenit a plătit realizarea fântânii.
Gândită în stil neoclasic, din marmură, ca un imens paralelipiped ridicat pe blocuri masive din piatră care imită stâncile, noua fântână seamănă într-o bună măsură cu un arc de triumf. Atât fațada, cât și cele două laturi ale monumentului sunt încadrate de basoreliefuri, fiind suținute pe stâlpi și piloni pe care sunt fixate plăci de ceramică ce reprezintă cavaleri medievali și diverse blazoane.
După 24 de ani de la inaugurare, Primăria Capitalei, ia inițiativa creării pe acest teren mlăștinos a unui parc cu destinație publică, astăzi el purtând numele de Parcul Carol I.