Monument Mihail Kogălniceanu

Statuia dedicată lui Mihail Kogălniceanu a fost realizată la inițiativa sculptorului Oscar Han, cu fondurile strânse printr-o fundație, încă dintre cele două Războaie Mondiale, de un nepot al lui Kogălniceanu care a dorit să ridice un asemenea monument.

Aflată în sectorul 5 al Bucureștilor, la intersecția Bulevardului Regina Elisabeta cu Calea Plevnei, piața care poartă numele marelui istoric, om politic și diplomat Mihail Kogălniceanu (1817-1891) reprezintă un punct important pe axa Est-Vest a Capitalei. Motivul nu este doar unul funcțional, ci are și o însemnătate legată de istoria Partidului Liberal. Piața, în centrul căreia s-a aflat până în 1936 un havuz simplu care puncta răspântia dintre drumuri, purta deja încă din 1899 numele lui Kogălniceanu. Principalul sfetnic și colaborator al domnitorului Alexadru Ioan Cuza (1820-1873), în mai multe rânduri ministru, apoi prim-ministru al României în perioada 1863-1865, reprezentant de seamă al generației pașoptiste, Kogălniceanu a avut un rol hotărâtor în adoptarea unor reforme cruciale de unificare și modernizare a statului român. Ca ministru de externe al țării, în 1867 și în perioada 1877–1878, el și-a legat numele de actul proclamării independenței de stat a României.

Încă din anul 1898 se vorbea despre faptul că guvernul comandase în străinătate o statuie dedicată marelui om politic, însă proiectul nu s-a concretizat. La începutul anilor 1900, Partidul Liberal solicitase Primăriei Capitalei realizarea în piețele aflate pe axul Est-Vest al orașului a unor spații în care să fie amplasate monumente care să reprezinte câteva dintre personalitățile istorice ale acestuia. Proiectul a fost început în 1903, odată cu amplasarea statuii primarului Emanoil Protopopescu-Pake (1845-1893). Au urmat apoi cea a politicianului C. A. Rosetti (1816-1885), monumentul lui I.C.Brătianu (1864-1927) în Piața Universității și, în final, statuia  lui Mihail Kogălniceanu în piața care îi poartă numele.

Executată în bronz, statuia are 3 metri înălțime și a fost poziționată pe un soclu din piatră în formă de trunchi de piramidă așezat pe trei trepte. Realizat în doar șase luni, monumentul, amplasat în mijlocul pieței, cu fața spre Bulevardul Regina Elisabeta, are o înălțime totală de 6 metri și îl înfățișează pe Mihail Kogălniceanu în picioare, într-o poziție caracteristică marilor oratori, cu mâna dreaptă sprijinită în șold, piciorul stâng ușor împins înainte și mâna stângă strângând în pumn un document rulat ca un pergament. Pe fațada soclului se află inscripționat, simplu, numele impozantului personaj.

Elev al lui Dimitrie Paciurea și Frederic Storck, reprezentant de seamă al sculpturii figurative, Oscar Han (1891-1976) a mizat, ca în mai toate compozițiile sale monumentale, pe retorica gestului, dar și pe masivitatea volumelor. El însuși deputat liberal în anul 1936, sculptorul a avut, întrucâtva, prioritate la obținerea acestei comenzi. În fapt, pentru că intrase în politică, în timpul guvernărilor liberale a reușit să-și adjudece cea mai mare parte a comenzilor de stat. Inaugurarea monumentului a avut loc pe 8 noiembrie 1936, fără prea multă vâlvă.