Statuia lui Ion Heliade Rădulescu

Statuia monumentală dedicată omului de cultură Ion Heliade Rădulescu se află în piața de vizavi de clădirea Universității bucureștene și a fost realizată în marmură albă de sculptorul italian Ettore Ferrari în 1879, fiind inaugurată cu entuziasm un an mai târziu.

În miezul Bucureștilor, în perimetrul din fața Universității de astăzi, exista încă de la 1818 Colegiul de la Sfântul Sava, prima școală cu predare în limba română, condusă de renumitul dascăl, scriitor și inginer Gheorghe Lazăr și, mai apoi, de cărturarul și politicianul Ion Heliade Rădulescu (1802-1872), membru fondator și prim președinte al Academiei Române, membru în Locotenența Domnească, ministru și deputat în trei legislaturi. Pe locul din fața acestui spațiu, până unde în secolul al XVI-lea se aflase Mănăstirea Sfântul Sava, avea să se ridice între anii 1857 și 1869 clădirea Universității, cel mai important edificiu de cultură și educație din Țara Românească.

Elev al lui Gheorghe Lazăr, căruia, în fapt, i-a și urmat la catedră, continundu-i opera, Heliade Rădulescu s-a implicat activ în mișcarea culturală și națională a vremii, fiind printre altele editorul primului cotidian românesc. Tot lui i se datorează existența clădirii Teatrului Național din București, care pe atunci se afla pe Calea Victoriei. La activitatea lui culturală s-a adăugat și cea politică, el fiind cel care în timpul Revoluției de la 1848 a dat citire Proclamației de la Islaz. Toate acestea au determinat Primăria Capitalei, aflată în timpul primariatului lui Dimitrie Cariagdi, să comande în 1879, la doar câțiva ani de la moartea cărturarului, sculptorului italian Ettore Ferrari (1849-1930) o statuie care să exprime simbolic rolul cultural și politic al eminentului personaj. Întemeietor al primei universități populare din Italia, celebru pentru monumentele ridicate în câteva dintre orașele importante ale țării sale natale, Ettore Ferrari primea pentru prima dată o astfel de solicitare din partea României. După aceasta au mai urmat și altele. Mare Maestru al Masoneriei italiene, Ferrari a primit comanda, probabil, și în virtutea faptului că Ion Heliade Rădulescu, acest venerat educator al maselor, fusese și el Mare Maestru al Masoneriei.

Așadar, Ettore Ferrari realizează, în atelierul său de la Roma, statuia lui Heliade Rădulescu, fiind cel de-al doilea monument amplasat în Piața Universității (atunci Piața Academiei), după cel dedicat lui Mihai Viteazul. Sosită în portul din Galați în 1879, inaugurarea ei va mai aștepta aproape doi ani, din lipsa existenței fondurilor pentru montare și din cauza faptului că apăruseră anumite disensiuni legate de amplasarea ei. Societatea civilă românească, printre care se numărau ziariști ca Mihai Eminescu, artiști ca Matei Millo și Elena Teodorini, va lua atitudine strângând fonduri pentru montare și militând pentru poziționarea ei în Piața Universității.

Statuia monumentală din marmură albă de Carrara, care are o înălțime de 2,50 m, lucrată în stil romantic de Ettore Ferrari, ni-l înfățișează pe Ion Heliade Rădulescu, stând în picioare, într-o atitudine îndrăzneață de orator, cu brațul drept întins spre clădirea Universității. În mâna stângă ține o carte întredeschisă, sprijinindu-se pe un stâlp realizat din mai multe tomuri. Pe fațada soclului elegant, înalt de 3,11 m, realizate tot din aceeași marmură, pe un panou în formă de pergament cu capete răsucite, printre frunze de laur, măslin și stejar lucrate în bronz care înconjoară textul, este sintetizată activitatea marelui cărturar: LUI/JOAN HELIADE RADULESCU/ românii recunNoscÉtori/ 1802-1872/ tergoviste-bucuresti/  intr’o viață de șepte deci de ani/ lucră/ cu mintea cu pÉnna cu vorba/ la cultura și înăltarea/ poporului român/ MDccclxxix. Pe latura din dreapta a soclului se observă un basorelief din bronz care reprezintă, printre frunze de laur, un echer, un compas, două foi de ziar și două cărți legate fiecare cu panglici. Pe foile de ziar sunt inscripționate numele a două dintre publicațiile lui Heliade Rădulescu CVURRIERVL ROMAN 1821 și CURRIERVLV DE AMBE SEXE 1836-48, iar pe cărți sun trecute titlurile GRAMATICA ROMÂNA 1828 și MATEMATICA 1832. Pe partea stângă a soclului, în completarea elementelor care ilustrează activitatea alesului activist social, cultural și politic, se află un alt basorelief din bronz care reprezintă, printre crenguțe de lauri, o liră ruptă, alte două pagini de ziar și două cărți, gravate cu inscripțiile SVVENIRVL 1826, MACIAȘUL ȘI FLORILE 1843, SBVRĂTORUL 1843, TEATRVLV ROMÂNV. Pe latura din spate a soclului  se găsește inscripția Proclamatia 1848. Pe partea stângă a statuii, pe suportul din tomuri, se observă semnătura autorului: E. FERRARI, SCVL ROMA, MDCCCLXXIX.

Monumentul dedicat lui Ion Heliade Rădulescu a fost dezvelit într-o atmosferă de entuziasm popular pe 21 noiembrie 1880. Între anii 2010-2012 statuia a fost mutată în Parcul Izvor, odată cu celelalte trei monumente aflate în spațiul din fața Universității, fiind reamplasată pe locul inițial pe 5 mai 2012.