Statuia lui Mihai Eminescu

În fața Ateneului Român, construit după planurile excepționalului arhitectului francez Albert Galleron (1846-1930) în anul 1888, se află o superbă statuie de bronz a unui Mihai Eminescu tânăr și spiritualizat, realizată de sculptorul Gheorghe Anghel în 1965, când a fost expusă publicului în Sala Dalles. 

A fost așezată în fosta Grădină a Episcopiei, astăzi a Ateneului Român, în anul 1966. Ea a înlocuit statuia ”Alergătorii”, o versiune realizată după originalul conceput de Alfred Boucher pentru Grădina Luxembourg din Paris. Minunata creație a lui Anghel, ultima în ordine cronologică, a fost concepută în atelierul maestrului de la Mânăstirea Pasărea, un loc care înfrățește istoria cu rugăciunea și însuflețește inspirația. Eminescu (1850-1889) este cel mai de seamă poet român, capodopera sa, Luceafărul, numărându-se printre creațiile de vârf a romantismului european. Este considerat și cel mare jurnalist român, articolele sale din ziarul ”Timpul”  raportând, tot în manieră romantică, informația istorică la viața cotidiană spre a sublinia progresul sau rămânerea în urmă a României. Gheorghe Anghel (1904-1966) se numără printre cei mai însemnați sculptori români alături de Brâncuși, care l-a acceptat să lucreze în atelierul său din Paris și de Paciurea, al cărui student a fost, reușind o armonie perfectă între biografia și trăirile personalităților imortalizate. Creațiile sale sunt rodul meditației, interpretarea reflectând însăși esența poetică a temei. Statuia este nu numai capodopera sculptorului, ci și cel mai reușit monument închinat marelui poet.