Statuia lui Spiru Haret

În 1935 avea să apară cea de-a patra statuie din Piața Universității, dedicată reformatorulului învățământului modern românesc, important exponent al Partidului Național Liberal, omului de știință, profesorului și politicianului Spiru Haret.

În planul de sistematizare a centrului Bucureștilor, început la jumătatea veacului al XIX-lea prin amenajarea de piețe urbane centrale, spațiul Pieții Universității a reprezentat o prioritate timp de aproape un secol. De altfel, din acest punct a pornit acest gen de acțiune edilitară. Necesitatea împodobirii acestuia cu statui a avut un rol extrem de important în schema dinamicii orașului. După ce, pe terenul fostei Academii Sfântul Sava, fusese inaugurată în 1857 clădirea Universității, după ce în 1874 avusese loc aici dezvelirea primei statui de for public dedicată unui erou național (Mihai Viteazul), urmată în 1879 de cea a lui Ion Heliade Rădulescu și apoi, în 1885, de cea a monumentului dedicat lui Gheorghe Lazăr, Alexandru Gh. Donescu, primarul Bucureștilor anului 1935, avea să consacre cea de-a patra statuie în acest spațiu, cea a lui Spiru Haret (1851-1912), reformatorul învățământului modern românesc și important exponent al Partidului Național Liberal.

Alegerea lui Spiru Haret de a fi omagiat printr-un monument public pentru activitatea sa  științifică de matematician, astronom, sociolog, dar și pentru meritele sale în societatea românească, deținând în mai multe rânduri demnitatea de Ministru al Instrucțiunii Publice, organizator al cooperativelor sătești, a fost nu doar un gest social, cultural, ci și unul politic.

Comanda realizării acestui monument i-a revenit sculptorului Ion Jalea (1887-1980), maestru consacrat, artist complex, sculptor de compoziții, portretist și monumentalist privilegiat al acelui timp. De altfel, aflat la vârsta deplinei maturități artistice, Jalea a dat artei sale și o conotație socială, cu scopul de a decora cu lucrările sale de monumentalistică locurile publice ale Bucureștiului și de a celebra figurile ilustre ale societății românești. Așa se face că în 1935, în Piața Universității, pe locul unde se aflaseră odinioară serele Universității și, mai târziu, cârciumioara Gagel, apare eleganta statuie a lui Spiru Haret. Interesant este faptul că primăria a ales locul de amplasare a statuii chiar în fața fostei Facultății de Matematică și Fizică a Universității, acolo unde Spiru Haret a predat mecanica rațională.

Ridicată pe un postament de piatră în 3 trepte, statuia, cu o înălțime de 2,50, a fost realizată din marmură de Carrara. Soclul din piatră de Muscel, înalt de 3,69 m, poartă, pe fațadă, inscripția SPIRU C. HARET. Îmbrăcat în redingotă, ținând în mâna stângă un sul, sobru, cu o expresivitate severă, Spiru Haret gândit de Ion Jalea are o anumită rigiditate dată și de un anumit schematism academic. Toate acestea dau, însă, omului de știință și cărturarului un aspect moralizator. În spatele personajului se disting tomuri groase și un glob pământesc. Sculptorul a împodobit soclul cu două basoreliefuri cioplite în piatră, așezate pe părțile laterale. Cel din stânga îl reprezintă pe Spiru Haret în fața unei școli, înconjurat de un grup de țărani, un preot, un dascăl și mai mulți copii. Imaginea are în planul doi o biserică, iar în dreapta se poate observa clădirea unei școli. Basorelieful de pe latura din dreapta a soclului ni-l prezintă pe Haret în mijlocul unui grup de țărani și țărănci în fața COOPERATIVEI BANCA POPULARĂ. Cele două basoreliefuri sunt o premieră în opera lui Jalea, aflându-se printre lucrările sale de început  în această formulă de reprezentare. Pe latura din dreapta, în partea de jos a statuii, se află semnătura sculptorului și anul realizării acesteia, I. JALEA/ 1935.

Monumentul a fost mutat în 2010 pentru doi ani în Parcul Izvor, în timpul lucrărilor de amenajare a parcării subterane din acest spațiu, fiind reamplasat la locul original în 2012.