0%
Donatori
-
Asociația pentru Educație Teofor2,500 RON
Realizat la comanda unui admirator, grupul statuar dedicat poetului, romancierului și jurnalistului Traian Demetrescu, este opera sculptorului Filip Marin și a fost amplasat, inițial, în fața Ateneului Român. Astăzi se găsește în Parcul Cișmigiu.
Născut în 1866, anul din care Regele Carol I al României s-a aflat pe tron, sculptorul Filip Marin (1865-1928) a lăsat sculpturii românești un număr considerabil de opere, printre care și câteva realizate în aria monumentalisticii de for public. Apreciat de public ca un foarte talentat realizator de portrete, busturi, statui monumentale, dar și nuduri feminine, Filip Marin (Marinescu) a fost ales pentru a realiza două monumente ale unor apreciați poeți, autori de romanțe, personaje importante în societatea românească a începutului de secol XIX. Este vorba de Traian Demetrescu și generalul Theodor Șerbănescu, ambii având busturile plasate în partea de nord a Grădinii Cișmigiu.
Schimbarea de paradigmă politică adusă de anii 1900, prin care cauza clasei muncitoare a căpătat un puternic avânt, avea să îl atragă pe tânărul poet, romancier și jurnalist Traian Demetrescu (1866-1896), apreciat de Alexandru Macedonski, în zona pamfletului politic, scriind mai multe articole de gen la adresa monarhiei și a partidelor burgheze. De altfel, spre sfârșitul scurtei sale vieți, curmate nemilos de ftizie, Traian Demetrescu (cunoscut și sub numele de Tradem) a fost unul dintre participanții la Congresul de constituire a Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România. Această formă de adeziune politică s-a făcut simțită, pe alocuri, și în opera sa poetică.
Realizat la comanda unui admirator al poetului, nimeni altul decât Radu D. Rosetti, decanul Baroului din București, și el autor de memorii, poeme și epigrame, grupul statuar dedicat lui Tradem, lucrat în marmură și piatră de sculptorul Filip Marin, a fost inaugurat pe 11 mai 1905 prin amplasarea sa pe una dintre aleile cu sculpturi din grădina Ateneului Român, alături de busturile unor mari politicieni și oameni de cultură români, printre care se aflau Eminescu, Kogălniceanu, Gavril Musicescu, C.A. Rosetti și poetul militar Theodor Șerbănescu. Pentru realizarea lui, Radu D. Rosetti a ținut un șir lung de conferințe în țară pentru a strânge banii necesari care nu au fost suficienți, așa încât acesta a trebuit să-l convingă pe sculptor să facă o reducere consistentă, fapt care s-a și petrecut.
Lucrat în spiritul clasic specific lui Filip Marin, oscilând într-o măsură echilibrată între simbolism și academism, monumentul a fost gândit în două registre, un bust (având o înălțime de 0,7 m, așezat pe un soclu de formă de trunchi de piramidă, înalt de 1,48 m) și o statuie (cu înălțime de 1,52 m), realizate integral din marmură. Idealistă și expresivă, statuia aflată lângă bustul lui Traian Demetrescu (un bărbat chipeș și trist, cu lavalieră, barbișon și mustață specifice secolului al XIX-lea) reprezintă o tânără desculță, îmbrăcată într-o rochie simplă, ținând cu mâna stângă poala unui șorț plin cu flori, cu dreapta oferind un buchet poetului. La partea inferioară a soclului se află un mănunchi de lauri, semn al gloriei, peste care este așezat o liră (simbol al poeziei) înfășurată cu o eșarfă purtând numele celor mai semnificative titluri de proză ale scriitorului: IUBITA, CUM IUBIM, INTIM. Baza soclului, constituită dintr-o singură treaptă mai joasă, este realizată din piatră. Pe soclu se află inscripția: LVI/TRAIAN DEMETRESCV/1866-1896/ADMIRATORII SEI.
La începutul de a mandat ca primar al generalului Victor Dombrovski, care a susținut lucrări ample de amenajare a Pieței Palatului, din grădina din fața Ateneului Român au fost mutate mai multe monumente, printre care și cel dedicat scriitorului Traian Demetrescu, fiind amplasat la scurt timp, în 1939, în Grădina Cișmigiu, la mică distanță de cel al generalului poet Theodor Șerbănescu, colegul său de breaslă scriitoricească.
Confirmând valoarea unui mare artist cu vocație pentru arta de for public, monumentul Maicii Smara, această primă feministă a țării, este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2367.
Realizat la comanda unui admirator, grupul statuar dedicat poetului, romancierului și jurnalistului Traian Demetrescu, este opera sculptorului Filip Marin și a fost amplasat, inițial, în fața Ateneului Român. Astăzi se găsește în Parcul Cișmigiu.
Născut în 1866, anul din care Regele Carol I al României s-a aflat pe tron, sculptorul Filip Marin (1865-1928) a lăsat sculpturii românești un număr considerabil de opere, printre care și câteva realizate în aria monumentalisticii de for public. Apreciat de public ca un foarte talentat realizator de portrete, busturi, statui monumentale, dar și nuduri feminine, Filip Marin (Marinescu) a fost ales pentru a realiza două monumente ale unor apreciați poeți, autori de romanțe, personaje importante în societatea românească a începutului de secol XIX. Este vorba de Traian Demetrescu și generalul Theodor Șerbănescu, ambii având busturile plasate în partea de nord a Grădinii Cișmigiu.
Schimbarea de paradigmă politică adusă de anii 1900, prin care cauza clasei muncitoare a căpătat un puternic avânt, avea să îl atragă pe tânărul poet, romancier și jurnalist Traian Demetrescu (1866-1896), apreciat de Alexandru Macedonski, în zona pamfletului politic, scriind mai multe articole de gen la adresa monarhiei și a partidelor burgheze. De altfel, spre sfârșitul scurtei sale vieți, curmate nemilos de ftizie, Traian Demetrescu (cunoscut și sub numele de Tradem) a fost unul dintre participanții la Congresul de constituire a Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România. Această formă de adeziune politică s-a făcut simțită, pe alocuri, și în opera sa poetică.
Realizat la comanda unui admirator al poetului, nimeni altul decât Radu D. Rosetti, decanul Baroului din București, și el autor de memorii, poeme și epigrame, grupul statuar dedicat lui Tradem, lucrat în marmură și piatră de sculptorul Filip Marin, a fost inaugurat pe 11 mai 1905 prin amplasarea sa pe una dintre aleile cu sculpturi din grădina Ateneului Român, alături de busturile unor mari politicieni și oameni de cultură români, printre care se aflau Eminescu, Kogălniceanu, Gavril Musicescu, C.A. Rosetti și poetul militar Theodor Șerbănescu. Pentru realizarea lui, Radu D. Rosetti a ținut un șir lung de conferințe în țară pentru a strânge banii necesari care nu au fost suficienți, așa încât acesta a trebuit să-l convingă pe sculptor să facă o reducere consistentă, fapt care s-a și petrecut.
Lucrat în spiritul clasic specific lui Filip Marin, oscilând într-o măsură echilibrată între simbolism și academism, monumentul a fost gândit în două registre, un bust (având o înălțime de 0,7 m, așezat pe un soclu de formă de trunchi de piramidă, înalt de 1,48 m) și o statuie (cu înălțime de 1,52 m), realizate integral din marmură. Idealistă și expresivă, statuia aflată lângă bustul lui Traian Demetrescu (un bărbat chipeș și trist, cu lavalieră, barbișon și mustață specifice secolului al XIX-lea) reprezintă o tânără desculță, îmbrăcată într-o rochie simplă, ținând cu mâna stângă poala unui șorț plin cu flori, cu dreapta oferind un buchet poetului. La partea inferioară a soclului se află un mănunchi de lauri, semn al gloriei, peste care este așezat o liră (simbol al poeziei) înfășurată cu o eșarfă purtând numele celor mai semnificative titluri de proză ale scriitorului: IUBITA, CUM IUBIM, INTIM. Baza soclului, constituită dintr-o singură treaptă mai joasă, este realizată din piatră. Pe soclu se află inscripția: LVI/TRAIAN DEMETRESCV/1866-1896/ADMIRATORII SEI.
La începutul de a mandat ca primar al generalului Victor Dombrovski, care a susținut lucrări ample de amenajare a Pieței Palatului, din grădina din fața Ateneului Român au fost mutate mai multe monumente, printre care și cel dedicat scriitorului Traian Demetrescu, fiind amplasat la scurt timp, în 1939, în Grădina Cișmigiu, la mică distanță de cel al generalului poet Theodor Șerbănescu, colegul său de breaslă scriitoricească.
Confirmând valoarea unui mare artist cu vocație pentru arta de for public, monumentul Maicii Smara, această primă feministă a țării, este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2367.