0%
Donatori
-
Asociația pentru Educație Teofor2,500 RON
Sus, pe Dealul Piscului, pe Strada Mărțișor numărul 26, se află domeniul achiziționat în 1926 de scriitorul Tudor Arghezi (1880-1967), pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, și pe care a construit o casă în stil tradițional.
Proiectată în 1930 de Prințul arhitect George Matei Cantacuzino (1899-1960) casa este una încăpătoare, cu etaj și cu 18 camere. În curtea ei bogată în pomi fructiferi, din rodul cărora a trăit în anii de interdicție stalinistă, se află și tipografia în care a tipărit celebrul volum Bilete de Papagal. De menționat că marele poet a primit în două rânduri Premiul Național de poezie, că a fost ales membru al Academiei și că în 1965 i-a fost acordat Premiul Herder, în același an fiind nominalizat și la Premiul Nobel.
Urmare a dorinței testamentare, din anul 1974 clădirea de la Mărțișor a devenit casă memorială aflată în administrația Muzeului Național al Literaturii Române.
Casa memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, un spațiu inedit datorită istoriei și amintirilor pe care le poartă cu ea, se află în casa în care a locuit poetul, unul dintre cei trei mari inovatori ai limbajului poetic românesc, începând cu anul 1930, și s-a întipărit în memoria locală sub denumirea de „Mărțișor”. Conform dorinței testamentare a scriitorului, începând cu anul 1974, aceasta a devenit casă memorială. Clădirea este compusă din parter și etaj, în total 18 camere, discrete, fără a epata în vreun fel, la care se adaugă dependințele. În colecția de aici, publicul vizitator poate avea acces la obiecte de mobilier datând din acea vreme, cărți, obiecte de artă, fotografii, documente originale ale poetului Tudor Arghezi (1880-1967). În curtea casei, se află și tipografia Biletelor de papagal, unde astăzi sunt expuse volume, documente, reviste și imagini din istoria familiei și a întregului spațiu, iar în prezent vizitatorii noștri pot viziona aici filmul documentar Prisaca, realizat de Paul Anghel în 1956, într-o versiune subtitrată în limba engleză. Mărțișor este cunoscută mai ales datorită livezii sale și prin intermediul atelierelor literare organizate de muzeografii noștri, destinate grădinițelor, școlilor, familiilor, la care vă așteptăm cu drag în perioada 15 septembrie – 15 iunie, pe parcursul fiecărui an școlar.
Sus, pe Dealul Piscului, pe Strada Mărțișor numărul 26, se află domeniul achiziționat în 1926 de scriitorul Tudor Arghezi (1880-1967), pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, și pe care a construit o casă în stil tradițional.
Proiectată în 1930 de Prințul arhitect George Matei Cantacuzino (1899-1960) casa este una încăpătoare, cu etaj și cu 18 camere. În curtea ei bogată în pomi fructiferi, din rodul cărora a trăit în anii de interdicție stalinistă, se află și tipografia în care a tipărit celebrul volum Bilete de Papagal. De menționat că marele poet a primit în două rânduri Premiul Național de poezie, că a fost ales membru al Academiei și că în 1965 i-a fost acordat Premiul Herder, în același an fiind nominalizat și la Premiul Nobel.
Urmare a dorinței testamentare, din anul 1974 clădirea de la Mărțișor a devenit casă memorială aflată în administrația Muzeului Național al Literaturii Române.
Casa memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, un spațiu inedit datorită istoriei și amintirilor pe care le poartă cu ea, se află în casa în care a locuit poetul, unul dintre cei trei mari inovatori ai limbajului poetic românesc, începând cu anul 1930, și s-a întipărit în memoria locală sub denumirea de „Mărțișor”. Conform dorinței testamentare a scriitorului, începând cu anul 1974, aceasta a devenit casă memorială. Clădirea este compusă din parter și etaj, în total 18 camere, discrete, fără a epata în vreun fel, la care se adaugă dependințele. În colecția de aici, publicul vizitator poate avea acces la obiecte de mobilier datând din acea vreme, cărți, obiecte de artă, fotografii, documente originale ale poetului Tudor Arghezi (1880-1967). În curtea casei, se află și tipografia Biletelor de papagal, unde astăzi sunt expuse volume, documente, reviste și imagini din istoria familiei și a întregului spațiu, iar în prezent vizitatorii noștri pot viziona aici filmul documentar Prisaca, realizat de Paul Anghel în 1956, într-o versiune subtitrată în limba engleză. Mărțișor este cunoscută mai ales datorită livezii sale și prin intermediul atelierelor literare organizate de muzeografii noștri, destinate grădinițelor, școlilor, familiilor, la care vă așteptăm cu drag în perioada 15 septembrie – 15 iunie, pe parcursul fiecărui an școlar.