Construit după planuri proprii de savantul-enciclopedist Bogdan Petriceicu Hasdeu, castelul care poartă numele fiicei decedate a acestuia, Iulia, este și astăzi unul dintre principalele puncte de vizitare de pe harta turistică și culturală a Municipiului Câmpina.
Decesul prematur, la numai 18 ani, datorat unei tuberculoze, al tinerei și genialei poete Iulia, prima româncă absolventă a celebrei universități franceze din Sorbona, Paris, a fost motivul esențial pentru care savantul său tată, Bogdan Petriceicu Hasdeu, avea să construiască între anii 1894 și 1896 o clădire originală pentru forma și funcția sa.
Gândit să împlinească decorul propice preocupărilor spiritiste ale lui savantului, provenite din dorința nestăpânită de a comunica cu fiica sa plecată, Castelul Hasdeu de la Câmpina întrunește coordonatele unui adevărat templu, plin de simboluri mistice, printre care se află Ochiul lui Dumnezeu, încadrat într-un triunghi și amplasat deasupra ușii de la intrare, și statuia lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani.
Clădirea, devenită muzeu memorial, în afară de impresionantul său interior, prezintă o colecție deosebită de tablouri valoroase semnate de pictori precum Nicolae Grigorescu, Sava Henția sau George Demetrescu Mirea, manuscrise, fotografii, cărți și reviste, mobilier și obiecte personale care au aparținut familiei Hasdeu.
Trebuie menționat faptul că academicianul Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului al XIX-lea, istoric, autor de teatru, proză și poezie, arhivist de renume internațional, membru al Academiei Române, al Academiei Imperiale de Științe din Sankt Petersburg, al Academiei din New York, al Academiei Sârbe, al Societății de Lingvistică din Paris, al Societății Arheologice Jagellone din Cracovia, demn continuator al culturii și spiritualității românești și universale.