0%
-
Asociația pentru Educație Teofor2,500 RON
-
ROMANIAN SECURITY SYSTEMS10,000 RON
În anul 1973, regele Carol I a cumpărat un teren în Sinaia, în acelaşi an încredinţând arhitectului Wilhelm Doderer elaborarea planurilor noului castel. În vara anului 1875, fundaţia castelului a fost terminată. Era prima fundație din țară realizată din beton. Domeniul cuprindea locuinţele pentru servitori, pavilionul de vânătoare, grajdurile, fântânile cu conductele de apă, parcul. Castelul are 170 de camere, 30 de băi și mai multe intrări și scări interioare, iar turnul central măsoară nu mai puțin de 66 de metri înălțime.
La 25 septembrie/7 octombrie 1883, a avut loc inaugurarea oficială a Castelului Peleş ca reşedinţă regală.
Castelul avea dotări foarte moderne pentru acea perioadă, plafonul de sticlă al holului de onoare putând fi acţionat de un motor electric. Chiar din anul 1883, castelul avea încălzire centrală. Încă de la inaugurare, castelul a fost dotat cu hidranţi care sunt, şi în prezent, funcţionali.
Castelul a găzduit, de-a lungul vremii, mai multe personalități, scriitori, muzicieni, dar și regi și regine, cea mai importantă vizită fiind considerată aceea a bătrânului împărat al Austro-Ungariei, Franz Joseph, în anul 1896, acesta fiind foarte impresionat de frumusețea și bogăția castelului.
Trebuie menţionat şi faptul că cele 2000 de personaje sculptate în lambriurile Holului de Onoare au fost realizate de către 140 de artişti care au lucrat timp de şase luni, zi şi noapte.
Până în anul 1948, Castelul Peleş va rămâne reședință a familiei regale, apoi este confiscat de regimul comunist, pentru ca, în anul 1953, să devină muzeu. Între anii 1975 – 1990, Nicolae Ceaușescu a ordonat închiderea domeniului pentru public. În anul 1990, și Peleşul şi Pelișorul sunt deschise publicului spre vizitare, iar în 2006, guvernul român a anunțat retrocedarea castelului fostului rege Mihai I de România.
Construit la dorinţa Regelui Carol I al României, Peleşul reprezintă, atât prin valoarea sa istorică, cât şi prin cea artistică, unul din cele mai importante monumente din România, dar şi din Europa.
În anul 1973, regele Carol I a cumpărat un teren în Sinaia, în acelaşi an încredinţând arhitectului Wilhelm Doderer elaborarea planurilor noului castel. În vara anului 1875, fundaţia castelului a fost terminată. Era prima fundație din țară realizată din beton. Domeniul cuprindea locuinţele pentru servitori, pavilionul de vânătoare, grajdurile, fântânile cu conductele de apă, parcul. Castelul are 170 de camere, 30 de băi și mai multe intrări și scări interioare, iar turnul central măsoară nu mai puțin de 66 de metri înălțime.
La 25 septembrie/7 octombrie 1883, a avut loc inaugurarea oficială a Castelului Peleş ca reşedinţă regală.
Castelul avea dotări foarte moderne pentru acea perioadă, plafonul de sticlă al holului de onoare putând fi acţionat de un motor electric. Chiar din anul 1883, castelul avea încălzire centrală. Încă de la inaugurare, castelul a fost dotat cu hidranţi care sunt, şi în prezent, funcţionali.
Castelul a găzduit, de-a lungul vremii, mai multe personalități, scriitori, muzicieni, dar și regi și regine, cea mai importantă vizită fiind considerată aceea a bătrânului împărat al Austro-Ungariei, Franz Joseph, în anul 1896, acesta fiind foarte impresionat de frumusețea și bogăția castelului.
Trebuie menţionat şi faptul că cele 2000 de personaje sculptate în lambriurile Holului de Onoare au fost realizate de către 140 de artişti care au lucrat timp de şase luni, zi şi noapte.
Până în anul 1948, Castelul Peleş va rămâne reședință a familiei regale, apoi este confiscat de regimul comunist, pentru ca, în anul 1953, să devină muzeu. Între anii 1975 – 1990, Nicolae Ceaușescu a ordonat închiderea domeniului pentru public. În anul 1990, și Peleşul şi Pelișorul sunt deschise publicului spre vizitare, iar în 2006, guvernul român a anunțat retrocedarea castelului fostului rege Mihai I de România.