0%
Palatul Episcopiei Romano – Catolice, Oradea
-
Asociația pentru Educație Teofor2,500 RON
Actualul edificiu s-a înălţat pe locul vechiului sediu al Episcopiei Române unite cu Roma, datat în jurul anului 1740. Incendii şi diverse modificări ale corpului iniţial al clădirii, cu aspect destul de modest în raport cu amploarea Catedralei, a determinat hotărârea episcopului Demetrie Radu de a comanda arhitectului Rimanóczy Kálmán jr. ,unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai orașului, construirea unui nou sediu cu o reală valoare de reprezentare.
Palatul episcopal a fost ridicat între anii 1762 – 1777.
Sfinţirea lăcaşului a avut loc în anul 1905.
Acoperișul frânt, element definitoriu al barocului austriac, domină clădirea ridicată pe trei nivele, în forma de U. Clădirea a funcționat ca azil pentru revoluționarii comuniști greci, refugiați la noi în țară, iar din 1971, pănă în 2006 a fost sediul Muzeului Țării Crișurilor. În urma unui proces îndelungat, palatul a fost retrocedat Diecezei Romano – Catolice. Decorația fațadei este sobră: rezalitul central, terminat cu un fronton triunghiular, este flancat de pilaștri cu capiteluri, ghirlande și falduri. La interior, scara monumentală și sala festivă sunt impresionante. Tavanele pictate constituie opera unor importanți artiști europeni din epocă, semn că edificiul s-a bucurat de aprecierea contemporanilor. Palatul se remarcă printr-un plan și o decorație austere, având ca principal accent pe funcționalitate. Palatul este clasat drept monument istoric de importanță națională.
Palatul Episcopiei Romano – Catolice din Oradea este unul dintre cele mai valoroase edificii construite în stil baroc din țara noastră.
Actualul edificiu s-a înălţat pe locul vechiului sediu al Episcopiei Române unite cu Roma, datat în jurul anului 1740. Incendii şi diverse modificări ale corpului iniţial al clădirii, cu aspect destul de modest în raport cu amploarea Catedralei, a determinat hotărârea episcopului Demetrie Radu de a comanda arhitectului Rimanóczy Kálmán jr. ,unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai orașului, construirea unui nou sediu cu o reală valoare de reprezentare.
Palatul episcopal a fost ridicat între anii 1762 – 1777.
Sfinţirea lăcaşului a avut loc în anul 1905.
Acoperișul frânt, element definitoriu al barocului austriac, domină clădirea ridicată pe trei nivele, în forma de U. Clădirea a funcționat ca azil pentru revoluționarii comuniști greci, refugiați la noi în țară, iar din 1971, pănă în 2006 a fost sediul Muzeului Țării Crișurilor. În urma unui proces îndelungat, palatul a fost retrocedat Diecezei Romano – Catolice. Decorația fațadei este sobră: rezalitul central, terminat cu un fronton triunghiular, este flancat de pilaștri cu capiteluri, ghirlande și falduri. La interior, scara monumentală și sala festivă sunt impresionante. Tavanele pictate constituie opera unor importanți artiști europeni din epocă, semn că edificiul s-a bucurat de aprecierea contemporanilor. Palatul se remarcă printr-un plan și o decorație austere, având ca principal accent pe funcționalitate. Palatul este clasat drept monument istoric de importanță națională.