0%
Palatul Universității „Dunărea de Jos”, Galați
-
Asociația pentru Educație Teofor2,500 RON
Actul de naştere al clădirii Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi a fost semnat în 12 aprilie 1912, la iniţiativa ministrului de justiţie GM Cantacuzino, membru al guvernului prezidat de Titu Maiorescu. Iniţial, clădirea a avut o cu totul altă destinaţie, respectiv aceea de Palat de Justiţie, care îngloba Curtea de Apel, Tribunalul şi Curtea de Juraţi.
Edificiul poartă amprenta stilistică a marilor arhitecți Grigore Cerchez și Anton Varnav și a fost construit vreme de mai bine de un deceniu. În timpul primului Război Mondial, lucrările au fost întrerupte, astfel că monumentalul edificiu a fost inaugurat abia în 1923.
Planul clădirii este unul generos și cuprinde subsol, două etaje și mansardă. Corpul central prezintă, la capătul unui șir de trepte, o intrare cu deschideri în arcadă. La stânga și la dreapta, două aripi masive formează două intrânduri ce îi subliniază masivitatea. Fațada este somptuos decorată, pe mai multe registre. Cele trei arcade, ce dau identitatea clădirii, se descarcă pe colonete cu trunchiuri scurte, robuste, cu socluri impozante.
Întreaga fațadă, placată cu piatră, prezintă fleuroane, nișe oarbe și coloane adosate. În registrul superior, deasupra ferestrelor în arcadă, regăsim brâuri, traforuri și casetoane ce contribuie la unificarea stilistică a corpurilor masive. La interior, se află sala pașilor pierduți, cu tavanul boltit, decorat cu o bogată stucatură. Palatul adăpostește astăzi Universitatea „Dunărea de Jos” și este catalogat drept monument de arhitectură de importanță națională.
Monumentala clădire care adăposteşte Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi impresionează în continuare, deşi are aproape 100 de ani vechime.
Actul de naştere al clădirii Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi a fost semnat în 12 aprilie 1912, la iniţiativa ministrului de justiţie GM Cantacuzino, membru al guvernului prezidat de Titu Maiorescu. Iniţial, clădirea a avut o cu totul altă destinaţie, respectiv aceea de Palat de Justiţie, care îngloba Curtea de Apel, Tribunalul şi Curtea de Juraţi.
Edificiul poartă amprenta stilistică a marilor arhitecți Grigore Cerchez și Anton Varnav și a fost construit vreme de mai bine de un deceniu. În timpul primului Război Mondial, lucrările au fost întrerupte, astfel că monumentalul edificiu a fost inaugurat abia în 1923.
Planul clădirii este unul generos și cuprinde subsol, două etaje și mansardă. Corpul central prezintă, la capătul unui șir de trepte, o intrare cu deschideri în arcadă. La stânga și la dreapta, două aripi masive formează două intrânduri ce îi subliniază masivitatea. Fațada este somptuos decorată, pe mai multe registre. Cele trei arcade, ce dau identitatea clădirii, se descarcă pe colonete cu trunchiuri scurte, robuste, cu socluri impozante.
Întreaga fațadă, placată cu piatră, prezintă fleuroane, nișe oarbe și coloane adosate. În registrul superior, deasupra ferestrelor în arcadă, regăsim brâuri, traforuri și casetoane ce contribuie la unificarea stilistică a corpurilor masive. La interior, se află sala pașilor pierduți, cu tavanul boltit, decorat cu o bogată stucatură. Palatul adăpostește astăzi Universitatea „Dunărea de Jos” și este catalogat drept monument de arhitectură de importanță națională.