Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”

În inima Iașului, acolo unde istoria orașului se întâlnește cu istoria medicinei românești, se află unul dintre cele mai valoroase ansambluri universitare din țară: Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”.
Povestea ei începe cu mult înaintea universității propriu-zise. În anul 1757 era înființat Spitalul „Sfântul Spiridon”, cel mai vechi spital al Moldovei, locul în care s-a format prima mare comunitate medicală ieșeană. Din acest nucleu s-au născut Societatea de Medici și Naturaliști, primele cursuri universitare de chirurgie în limba română și, în cele din urmă, Facultatea de Medicină inaugurată oficial la 1 decembrie 1879. 
Clădirea principală a universității păstrează în zidurile sale memoria fostului Palat Calimachi, ridicat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și devenit, după Unirea Principatelor, unul dintre primele sedii ale Universității moderne întemeiate de Alexandru Ioan Cuza. Din vechea reședință domnească s-a păstrat până astăzi portalul monumental, cunoscut drept „Ușa Nădejdii”, despre care tradiția studențească spune că aduce noroc la examene celor care îi trec pragul. Fațada neoclasică, cu arcade ample și coloane ionice, păstrează eleganța arhitecturii academice de la începutul epocii moderne. 
Dar adevărata bijuterie arhitecturală a ansamblului este Institutul de Anatomie, construit între 1894 și 1900 după proiectul arhitectului Ștefan Emilian. Inspirată de templele Antichității, clădirea impresionează prin porticul său cu șase coloane dorice și prin frontonul monumental care domină întreaga compoziție. Aici, sculptorul Wladimir Hegel, profesorul lui Constantin Brâncuși, a realizat celebrul basorelief „Lecția de Anatomie”, o adevărată declarație despre întâlnirea dintre știință și artă. La inaugurare, edificiul era considerat unul dintre cele mai moderne și spectaculoase institute anatomice din Europa de Sud-Est. 
Cele două corpuri ridicate ulterior, în 1922 și 1932, au completat armonios perspectiva ansamblului universitar, conferindu-i imaginea sobră și echilibrată pe care o admirăm și astăzi. Împreună, aceste clădiri exprimă idealul arhitecturii academice de la începutul secolului XX: monumentalitate fără exces, ordine clasică și respect pentru cunoaștere. 
După Marea Unire din 1918, școala medicală ieșeană avea să atingă unul dintre cele mai strălucite momente din istoria sa, formând generații de profesori și cercetători care au influențat decisiv medicina românească. Din 1991, instituția poartă numele marelui anatomist Grigore T. Popa, continuând tradiția unei școli în care patrimoniul arhitectural și patrimoniul științific alcătuiesc împreună o singură identitate. 
Astăzi, Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași nu este doar un loc al formării viitorilor medici. Este un reper al memoriei culturale românești, unde fiecare fațadă, fiecare coloană și fiecare amfiteatru vorbesc despre două secole și jumătate de continuitate, excelență și respect pentru cunoaștere.