Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara

Ridicată în anii de avânt ai Timișoarei interbelice, clădirea principală a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” poartă în zidurile sale o istorie mai veche decât instituția însăși. Edificiul a fost construit între anii 1924 și 1926 ca sediu al Liceului German Banatia, una dintre cele mai importante instituții de învățământ ale comunității germane din Banat. După cel de-Al Doilea Război Mondial, clădirea a fost atribuită noii Facultăți de Medicină din Timișoara, devenind centrul unei școli medicale care avea să capete prestigiu european. 
Privită din piața largă în care se află, construcția impresionează prin rigoare și echilibru. Fațada este perfect simetrică, organizată pe registre verticale înalte, cu ferestre ample și ritmate, menite să aducă lumină în sălile de clasă și în holurile generoase. Intrarea principală este marcată solemn de un balcon central și de un fronton monumental, elemente care dau clădirii prestanța unei instituții publice de prim rang. Totul vorbește despre ordine, disciplină și încredere în educație.
Stilistic, edificiul aparține curentului academic central-european al perioadei interbelice, cu accente neoclasice și influențe ale arhitecturii austro-ungare târzii. Nu este o clădire exuberant decorată, ci una sobră și sigură pe sine. Tocmai această reținere elegantă o face reprezentativă pentru spiritul Timișoarei: un oraș occidental prin structură, pragmatic prin cultură și modern prin ambiție.
În privința autorilor proiectului, sursele publice românești nu au consemnat multă vreme numele arhitecților. Cercetările istorice recente și sursele documentare germane indică însă că edificiul Banatia a fost realizat de arhitecții Mathias Hubert și Michael Wolf, activi în Timișoara acelor ani. Totuși, în lipsa unei monografii definitive publicate oficial în România, atribuirea este tratată cu o anumită prudență academică. 
Această clădire spune, de fapt, povestea Timișoarei moderne: un oraș în care comunități diferite au construit împreună școli, biserici, fabrici și spitale. Fost liceu german, apoi facultate românească de medicină, edificiul rămâne simbolul continuității prin educație. Aici, generații întregi au învățat să formeze minți și să salveze vieți.