0%
-
Asociația pentru Educație Teofor2,500 RON
La scurt timp după cuceririle romane din 101-102 și 105-106, Napuca a fost distrusă, spre a fonda o nouă așezare urbană, Napoca, pe malul drept al râului Samus.
Câteva secole mai târziu, prima incintă medievală este stabilită în această zonă, în secolele IX-X. Este vorba despre o mică așezare, Castrum Clus, ce cuprindea doar o pătrime din vechea cetate romană, din care au fost recuperate fragmente de clădiri și fortificații. Când, patru sute de ani mai târziu, mica cetate este decimată de atacurile tătare, se stabiliesc aici mari grupuri de coloniști sași. În 1405, Sigismund de Luxemburg, rege și al Ungariei, acordă Clujului rangul de Oraș Liber Regesc. Se ridică astfel, în deceniile ce urmează, o a treia fortificație, cu 20 de turnuri și porți, ce aparțineau breslelor meșteșugărești. Au ajuns până la noi Bastionul Croitorilor și Turnul Lăcătușilor. Zidurile masive de piatră cu creneluri și metereze au fost construite din blocuri mari, de piatră.
Într-unul din turnurile de apărare ale vechii cetăți medievale, este găzduit, astăzi, Muzeului Speologic "Emil Racoviță", aflat pe strada Sextil Pușcariu. Ca și în alte cazuri de cetăți medievale, de-a lungul timpului, acest turn a îndeplinit și alte funcții. A fost, pe rând, depozit, locuință și închisoare. Întreaga cetate medievală a Clujului este clasată drept monument de importanță națională.
Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia romană, cu numele Napuca.
La scurt timp după cuceririle romane din 101-102 și 105-106, Napuca a fost distrusă, spre a fonda o nouă așezare urbană, Napoca, pe malul drept al râului Samus.
Câteva secole mai târziu, prima incintă medievală este stabilită în această zonă, în secolele IX-X. Este vorba despre o mică așezare, Castrum Clus, ce cuprindea doar o pătrime din vechea cetate romană, din care au fost recuperate fragmente de clădiri și fortificații. Când, patru sute de ani mai târziu, mica cetate este decimată de atacurile tătare, se stabiliesc aici mari grupuri de coloniști sași. În 1405, Sigismund de Luxemburg, rege și al Ungariei, acordă Clujului rangul de Oraș Liber Regesc. Se ridică astfel, în deceniile ce urmează, o a treia fortificație, cu 20 de turnuri și porți, ce aparțineau breslelor meșteșugărești. Au ajuns până la noi Bastionul Croitorilor și Turnul Lăcătușilor. Zidurile masive de piatră cu creneluri și metereze au fost construite din blocuri mari, de piatră.
Într-unul din turnurile de apărare ale vechii cetăți medievale, este găzduit, astăzi, Muzeului Speologic "Emil Racoviță", aflat pe strada Sextil Pușcariu. Ca și în alte cazuri de cetăți medievale, de-a lungul timpului, acest turn a îndeplinit și alte funcții. A fost, pe rând, depozit, locuință și închisoare. Întreaga cetate medievală a Clujului este clasată drept monument de importanță națională.