0%
-
Asociația pentru Educație Teofor2,500 RON
Nu mai puțin de 22 de sinagogi funcționau la începutul secolului trecut, la Bacău. Astăzi, mai există doar Sinagoga Mare, numită și Templul Grânarilor. Înainte de Primul Război, jumătate din populaţia Bacăului era de confesiune mozaică.
Lăcașurile de rugăciune ale diverselor bresle ale evreilor au rezistat până în anul 1940. Alături de sinagogile croitorilor, tăbăcarilor, birjarilor, cizmarilor, sau zidarilor, sinagoga negustorilor de cereale a trecut prin incendii repetate, astfel că, la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost planificată construirea unui lăcaș modern, pe care îl regăsim și astăzi. La momentul în care încă se slujea în ea, sinagoga era de rit ortodox așkenaz. În timpul regimului communist, Sinagoga mare a fost ascunsă în spatele blocurilor, clădirea scăpând de demolare. Cu o suprafață de aproape 400 de metri, este un edificiu impresionant. În exterior, edificiul religios este alcătuit după procedeele clasice (simetrie, gradarea volumelor şi a ornamentaţiei) şi decorat baroc, cu multă îndemânare artistică. Se prezintă sub forma unei clădiri cu două caturi, care diferă prin forma şi înălţimea ferestrelor. Acoperişul, înalt şi curbat, este din tablă. În interior, nava centrală este de formă pătrată, fiind supraînălţată boltit şi bordată pe trei dintre laturile sale de o largă galerie sprijinită de stâlpii care susţin plafoanele.
Pictura, cu motive biblice, a fost executată de pictorul ieșean Avram Mendel Grünberg. După Revoluție, Sinagoga Mare a devenit muzeu, a trecut printr-un nou proces de restaurare, iar din anul 2004, a fost recunoscută ca făcând parte din patrimoniul istoric al României.
Sinagoga Grânarilor din Bacău, aflată pe strada Ştefan cel Mare, numărul 35, este ascunsă între blocurile comuniste făcute după 1960.
Nu mai puțin de 22 de sinagogi funcționau la începutul secolului trecut, la Bacău. Astăzi, mai există doar Sinagoga Mare, numită și Templul Grânarilor. Înainte de Primul Război, jumătate din populaţia Bacăului era de confesiune mozaică.
Lăcașurile de rugăciune ale diverselor bresle ale evreilor au rezistat până în anul 1940. Alături de sinagogile croitorilor, tăbăcarilor, birjarilor, cizmarilor, sau zidarilor, sinagoga negustorilor de cereale a trecut prin incendii repetate, astfel că, la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost planificată construirea unui lăcaș modern, pe care îl regăsim și astăzi. La momentul în care încă se slujea în ea, sinagoga era de rit ortodox așkenaz. În timpul regimului communist, Sinagoga mare a fost ascunsă în spatele blocurilor, clădirea scăpând de demolare. Cu o suprafață de aproape 400 de metri, este un edificiu impresionant. În exterior, edificiul religios este alcătuit după procedeele clasice (simetrie, gradarea volumelor şi a ornamentaţiei) şi decorat baroc, cu multă îndemânare artistică. Se prezintă sub forma unei clădiri cu două caturi, care diferă prin forma şi înălţimea ferestrelor. Acoperişul, înalt şi curbat, este din tablă. În interior, nava centrală este de formă pătrată, fiind supraînălţată boltit şi bordată pe trei dintre laturile sale de o largă galerie sprijinită de stâlpii care susţin plafoanele.
Pictura, cu motive biblice, a fost executată de pictorul ieșean Avram Mendel Grünberg. După Revoluție, Sinagoga Mare a devenit muzeu, a trecut printr-un nou proces de restaurare, iar din anul 2004, a fost recunoscută ca făcând parte din patrimoniul istoric al României.